Păcală, eroul năzdrăvan din poveștile românilor, nu s-a născut pe 10 martie, dar cel ce l-a propulsat în prim plan prin poveștile spuse de el, cu siguranță, Numele Petre Dulfu poate nu mai spune azi prea multe școlarilor sau românilor în general, dar Păcală încă stârnește amuzamentul celor ce citesc despre isprăvile sale. Pline de amuzament sunt și scenele din filmele realizate de Geo Saizescu, care dau viață personajului Păcală pe micile ecrane. De altfel filmul omonim, realizat în 1974 și avându-l ca interpret al lui Păcală pe actorul Sebastian Papaiani, se află încă pe locul al doilea ca număr de spectatori care au vizionat filmul.

Povestea de viață a lui Petre Dulfu, autorul Isprăvilor lui Păcală dar și a altor povești inspirate din folclorul popular, începe într-o zi de 10 martie cu 165 de ani în urmă, în județul Sălaj. Primele 10 clase le face în limba maghiară, limbă oficială la vremea respectivă în Ardeal, după care merge la Cluj pentru a urma cursurile facultății de Litere și filosofie. Se pare că cea care i-a inspirat dragostea pentru folclor și mai ales pentru poezie, a fost mama sa, care i-a îndreptat pașii spre societăți de lectură și spre scrierea de versuri. De altfel, Petre Dulfu a debutat în revista Familia, cea în paginile căreia debutase cu ceva ani înainte inclusiv, Mihai Eminescu.

În 1894 apărea cartea Isprăvile lui Pacala, o transpunere versificată a poveștilor din folclor avându-l ca erou pe astăzi celebrul personaj, nu puține dintre ele fiind cunoscute din familie, altele culese din diverse surse, însă unificate prin stilul marcat de muzicalitate al autorului.

Sper să recitiți cu plăcere cartea sau poate timpul vă va permite să vizionați filmele din seria Păcală. Până atunci, un strop de înțelepciune populară în versurile lui Dulfu.

O plăcere-avea: de lacomi; de neghiobi; să-și râză-n lege!
Și; ca el; la gard prostia cine mai știa s-o lege?
„Năzdrăvan!” ziceau o seamă. Alții: „Ba e un țicnit!”
Iar la urmă; toți: „Păcală” oamenii l-au poreclit.

Cred că tânăra generație are ce învăța din înțelepciunea populară, iar o carte poate ajuta mult mai mult decât orice gadget de ultimă oră. Și ca să parafrazez pe un alt învățat român, „Citiți oameni buni, numai citiți bine și nu orice ! „

Și până mâine cu siguranță că nu veți uita vorba poetului nostru național Mihai Eminescu: „Toate-s vechi și nouă toate!/Vreme trece, vreme vine.„

Alexandru PETROVICI
Share This