Vă reamintesc că ne aflăm în plină desfășurare a Săptămânii Albe, interval de timp premergător intrării în Postul Mare, în care se renunță la carne și se mănâncă doar brânzeturi, ouă, lactate în general. E Joia Albă. Iar albul, dincolo de semnificația sa purificatoare, poate fi și aducător de rele, dacă nu se respectă cutumele impuse de această săptămână. În Joia Albă femeile îşi curăță toate vasele, pentru ca mâncarea din Postul Mare să nu se „spurce” de la vreo „oală de frupt”. Apoi, spală cămășile, fețele de masă şi așternuturile, ca să fie albe ca laptele peste an.

Astăzi, interdicțiile și pedepsele sunt aduse de tors și de depănatul caierului. Deși în societatea modernă de azi obiceiul torsului lânii s-a pierdut poate că ar fi bine să vă faceți timp azi și pentru odihnă. În vechime, femeilor le era strict interzis torsul, pentru ca bărbații lor să fie protejați când merg la lucru în pădure. Iar „vârtelnița pentru adunat bumbacul nu se aduce în casă, fiind rea de căpiere”, atât pentru oameni cât și pentru animale. În unele locuri nu se lucrează nimic, pentru a îndepărta albul malefic, aducător de albeață, de mătreață, de viermi.

Joia aceasta se mai numește și Joia Necurată, Joia Nepomenită sau Joia Vlașii, a vraciului ochilor, și este ținută pentru a nu face vreo boală de ochi peste an. Tot astăzi încep Gadinele, sărbătoare de trei zile, care se ține pentru ca rodul câmpului și al pomilor să nu fie stricat de insecte. Gadina este un regionalism folosit în Maramureș pentru a descrie animalele sălbatice, jivinele.

ZIua de azi se mai numește și Joia furnicilor, pentru că femeile aduceau ofrande acestor insecte. Se face o turtă din făină sau din mălai, care se unge cu unt sau cu brânză și se așază pe un mușuroi, pentru ca insectele să aibă ce mânca și să nu facă pagube în timpul verii. Iată că după Ziua Șarpelui, alt animal prădtor pe lângă casă, gospodarii cinsteau și insectele care puteau ataca recoltele de peste an. Acest ritual de îmbunare are cu siguranță o tradiție milenară, fiind strâns legată de caracterul agrar al poporului nostru.

Luni vă povesteam că ultima săptămână dinaintea Postului Pastelui se numește, în funcție de zonăi, Săptămâna Brânzei, Săptămâna Albă, Săptămâna Nebunilor ori Săptămâna Bondrișilor.
In Gorj, se spune că „Săptămâna Nebunilor – Săptămâna Brânzei este numită așa pentru că în această perioadă dau zor să se însoare numai proștii și urâții satelor.
În Ardeal, în această perioadă, feciorii umblă mascați, făcând glume și nebunii, pe drumuri și pe la casele oamenilor, de unde capătă de băut. Prin zona Abrudului, mascații poartă numele de fărșângari. Tinerii bucovineni, ce n-au apucat a se logodi sau a se cununa înainte de Săptămâna Albă, au obiceiul de a se căsători în joia acestei săptămâni. Această zi de joi se numește în Banat Joia Nepomenită sau Joia Necurată.

Și până mâine cu siguranță că nu veți uita vorba poetului nostru național Mihai Eminescu: „Toate-s vechi și nouă toate!/Vreme trece, vreme vine.„

Alexandru PETROVICI
Share This