Se știe din bătrâni că primele zile de primăvară sunt tare schimbătoare; când e cald, când ninge și e frig de crapă pietrele. Cam cum a fost în România în ultimele zile. Se spune că uneori vremea se poate schimba până și de nouă ori într-o zi. Cu siguranță că aceste ziceri se bazează pe spiritul de observație a generații de oameni care în această perioadă se pregăteau de noul an agrar. Pentru că zilele acestea sunt nesuferite și cu toane precum niște babe, poporul le-a numit Zilele Babelor.

Iar azi este ultima zi din această perioadă. Sunt zone din țară unde zilele Babelor țin nouă , în altele douăsprezece zile. Ba chiar și paisprezece. Sunt credințe care spun că din cele nouă babe, trei sunt în Februarie, alte trei în Martie și altele în Aprilie. Așadar spiritul de observație al țăranului român a fost cel ce a stat la baza alegerii și stabilirii zilelor Babelor.

Zilele Babelor reprezintă începutul primăverii, atunci se bate iarna cu primăvara, și după războiul de câteva zile iese învingătoare întotdeauna Primăvara. În zilele Babelor de regulă e frig, viscol și ninsoare, nu însă totdeauna. Imediat după Babe, urmează Moșii, sau Uncheșii, care sunt opt la număr. Când Babele sunt friguroase, se spune în popor : sunt aspre babele, dar poate Uncheșii vor fi mai moi. Iar dacă Babele unt călduroase, atunci se știe că Uncheșii vor fi mai aprigi.

Cele mai multe legende sunt legate de prima zi, de prima Babă, respectiv Baba Dochia. Celelalte deși sunt personificate și poartă nume specifice, de multe ori similare cu zilele săptămânii, sunt prea puțin prețuite și ținute ca zi de sărbătoare.

Ceea ce este sigur este că după trecerea babelor, primăvara poate începe.

Și până mâine cu siguranță că nu veți uita vorba poetului nostru național Mihai Eminescu: „Toate-s vechi și nouă toate!/Vreme trece, vreme vine.”

Alexandru PETROVICI
Share This