La 28 martie 1923, în urmă cu 98 de ani, Regele Ferdinand I promulga prima Constituție a României moderne după Primul Război Mondial, apreciată la aceea vreme ca una dintre cele mai moderne și democratice legi fundamentale din întreaga Europă. Pentru elaborarare actului fundamental al țării au fost avute în vedere patru proiecte : unul elaborat de liberalul Ion I.C.Brătianu, al doilea de Romulus Boilă din partea Partidului Național Român, al treilea de către Constantin Stere de la Partidul Țărănesc și al patrulea al lui Constantin Berariu, expert în probleme juridice. Cel adoptat aparținea lui Ion I.C. Brătianu.

Unirea din 1918 a adus în interiorul granițelor României teritorii noi cu numeroase minorități naționale și religioase. Constituția statului trebuia să se adapteze la noile realități.
Din 1918 s-a introdus votul universal, fapt care trebuia consemnat și în constituție.
În 1921 s-a realizat reforma agrara, fapt ce a însemnat exproprierea marilor mosii. Constituția trebuia să prevadă exproprierea iî caz de utilitate publică prin legi speciale.

Constituția stipula de la început că România este stat național unitar și indivizibil, al cărei teritoriu este inalienabil. Cu privire la drepturile cetățenilor, se facea referire la condițiile specifice democrației: garantarea drepturilor și libertăților cetățenești, fără deosebire etnică, de limbă sau religie, egalitatea cetățenilor în societate și înaintea legilor, libertatea conștiinței și întrunirilor, dreptul de asociere, secretul corespondenței, inviolabilitatea domiciliului. Se instituia votul universal, egal, direct obligatoriu și secret. Poate că reinstituirea obligativității votului în actuala Constituție ar fi un lucru de care actualii guvernanți ar trebui să țină cont. Am votat și pentru reducerea numărului de parlamentari dar din păcate lucrul acesta nu a fost pus în practică nici măcar la mai bine de 10 ani de la Referendum.

Constituția din 1923 a functțonat în perfectă ordine până în februarie 1938, când regele Carol al II-lea a inițiat o Constituție nouă, care a dus la instalarea dictaturii regale întrucât  întărea puterea regală și limita libertățile democratice. In principiu, Constituția din 1923 a fost valabilă până în 1947, deși după 23 august 1944 a fost parțial amendată și revizuită în 1946. Abandonată definitiv odată cu abdicarea forțată a regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, Constituția a fost înlocuită ulterior cu una după model sovietic.

Și cred că până mâine, cu siguranță, nu veți uita vorba poetului nostru național Mihai Eminescu: „Toate-s vechi și nouă toate!/Vreme trece, vreme vine.”

Alexandru PETROVICI
Share This