Anul acesta se împlinește un sfert de veac de când România a intrat în clubul exclusivist al țărilor producătoare de energie nucleară. Conform statisticilor, la nivel global doar 30 de state au centrale nucleare printre acestea numărându-se Japonia, Franța, Statele Unite, Canada, Rusia și chiar Bulgaria.

La jumătatea anilor ’50 România și Uniunea Sovietică (de atunci) au convenit construcția lângă București (la Măgurele) a unui reactor nuclear de cercetare tip VVR-2000kW. Era primul reactor de cercetare nucleară pe care URSS îl aprobă, în afara granițelor sale de stat, pentru o țară din blocul est European. Ulterior același tip de reactor a fost construit și în alte țări est europene. Nucleul de ingineri și fizicieni abia începea să se formeze sub conducerea lui Horia Hulubei – unul din marii noștrii oameni de știință și inițiatorul domeniului nuclear din România.

Astfel în 1957 România avea deja un reactor nuclear în funcțiune operat de specialiști români.  În 1970 Congresul SUA a aprobat trensferul de tehnologie CANDU către România. În 1971 trebuiau să înceapă să se construiască două unități de câte 300MW. Dar natura a intervenit cu inundații extinse care au dus la amânarea programului nuclear pentru 1973. România a trebuit să aștepte până în 1977 pentru a relua discuțiile de data aceasta pentru patru unități CANDU de 600MW. Primele betoane la Cernavodă s-au pus în 1979. Nu voi vorbi mai mult aici despre cum s-a obținut acordul URSS, nici despre construcția centralei propriu-zise pentru că ea este parte a unui program nuclear complet pe care țara noastră l-a dezvoltat și implementat în mod coerent.

La 17 aprilie 1996 a fost inaugurata oficial Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, prin punerea în funcțiune a primului reactor, fiind prima centrală de acest fel din Europa de Est. România a intrat astfel în clubul țărilor producătoare de energie nucleară. Unitatea 1 utilizează tehnologie de tip CANDU (Canadian Deuterium Uranium), de concepție canadiană. Reactorul, care utilizează apa grea drept moderator și agent de răcire, iar drept combustibil — uraniul natural, a atins prima criticitate (inițierea reacției de fisiune în lanț) la 16 aprilie 1996. Centrala dispune de 5 unități de tip CANDU de 700 MW fiecare.

Festivitatea de inaugurare din 17 aprilie 1996 a avut loc în prezența președintelui Ion Iliescu, a premierului Nicolae Văcăroiu, a premierului canadian Jean Chretien, a președintelui Consiliului Guvernatorilor al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Johan Van Ebbenhorst-Tengbergen, a altor oficialități române și străine, care au fost invitate să viziteze clădirea reactorului și camera principală de comandă și control. La 11 iulie 1996 a avut loc conectarea Unității 1 la Sistemul Energetic National, cu livrarea primului kWh electric produs la generatorul Unității. La 2 octombrie același an Unitatea 1 a atins puterea nominala, iar la 2 decembrie 1996 a intrat în exploatare comerciala.

În 2007 a intrat în exploatare comercială și Unitatea 2 a Centralei nuclearoelectrice Cernavodă, realizată pe baza unui contract de conducere de lucrări încheiat în 2003 cu Atomic Energy of Canada Ltd. și Ansaldo-Italia. Încărcarea cu uraniu a reactorului a început pe 15 februarie 2007, iar la 6 mai reactorul 2 a atins criticitatea. Unitatea 2 a fost conectată la sistemul energetic național la începutul lunii august, iar la 6 septembrie 2007 a început să funcționeze la 100% din capacitate.

Odată cu intrarea în exploatare comercială a Unității 2, în 2007, Nuclearelectrica asigură circa 20 la suta din producția de energie electrică a României.

Alexandru PETROVICI

 

Share This