Într-o zi de 27 aprilie se năștea Sarmiza Bilcescu, cea care avea să devină prima femeie avocat din Europa, dar și prima femeie din lume cu un doctorat în Drept, luat la Sorbona. Tatăl său și-a dorit un băiat, dar nu a fost să fie. Sarmiza și-a consacrat viața, luptând pentru drepturile femeilor și pentru ca nici un tată să nu mai fie dezamăgit de nașterea unei fete.

La doar 17 ani, ea devine prima femeie care îndrăznește să se înscrie la Facultatea de Drept din Paris. Din păcate, curajul său nu a fost apreciat. Ba mai mult, conducerea de la aceea vreme a facultății pariziene a făcut tot posibilul să o împiedice să nu fie acceptată, iar după ce a reușit să intre, a fost împiedicată constant să participe la cursuri. Să ne amintim că la vremea respectivă, sfârșitul secolului XIX, femeile erau încă considerate ființe inferioare iar lumea universitară a vremii încă considera că știința se face între bărbați.

Însă la finalul primului an de studiu, roate se învârte iar Sarmiza este în sfârșit apreciată la justa ei valoare chiar de către cei ce se opuseseră prezenței sale la cursuri și în facultate. Trei ani mai târziu, în 1887 avea să devină prima femeie din Europa cu doctorat în drept, tema asupra căreia s-a aplecat fiind dedicată condiției legale a mamei.

Se întoarce în România, unde depune cerere pentru a fi inclusă în Baroul Ilfov de care aparținea și Bucureștiul la aceea dată. Take Ionescu aflat la conducerea Consiliului Avocaților, era pus în fața unei dileme. Acceptarea Sarmizei Bilcescu ca avocat însemna călcarea în picioare a unei cutume sociale ce domnea în acea perioadă. Cum să accepți ca o femeie să fie avocat?

A fost momentul în care românii au dat o lecție Europei. În motivarea acceptării cererii Sarmizei Bilcescu de a fi înscrisă în Baroul Ilfov, avocații au concluzionat, în urma analizei textelor de lege, care nu menționau niciunde obligativitatea apartenenței la sexul maculin, faptul că nu este cu putinţă de a împiedica petiţionara de a fi înscrisă ca avocat.”

Decizia Baroului Ilfov a fost aplaudată de cele mai mari centre de învătâmânt de pe continent. Presa vremii era plină de articole ample despre „prima femeie avocat din Europa”. Decanul Facultății de Drept din Bruxelles, Louis Frank, a trimis o epistolă Consiliului Avocaţilor, în care scria că România are onoarea de a fi introdus pentru prima dată o mare inovaţie în existenţa baroului.”

Sarmiza era chiar apreciată de către regina Maria, care se pare că a luat lecții de limba română chiar de la aceasta, fapt care le-a apropiat pe cele două.

Și-a dedicat viața luptei pentru drepturile femeii. A fondat „Societatea Domnișoarelor”, una dintre primele asociații feministe din Europa, ce milita pentru creşterea gradului de educaţie în rândul femeilor. Dar pe Sarmiza o găsim implicată și în „Federația Femeilor Universitare Române”sau la Azilul „Regina Elisabeta”, (pe care le conducea în calitate de președintă); o întâlnim ca membră în juriul general al Expoziţiei Cooperatorilor din ţară, expoziţie patronată de Alteţele Regale, cât și în multe alte locuri. Ei i se datorează totodată și instituirea în București, a Consiliul Superior al Industriei Casnice (iunie 1913) cât și ridicarea în 1909, a unei școli pentru bogați și săraci, în Muscel – Comuna Bogătești, care va purta numele „Dumitru Bilcescu

Alexandru PETROVICI
Share This